Oameni de isprava

Descopera povestile oamenilor deosebiti care,
prin munca si pasiunea lor, au reusit sa-si puna tara in valoare.

Noi am gasit+o pe Anca, intr+o dimineata in care Saschizul era scaldat intr+o lumina blanda ,dupa cateva zile ploioase, trecand pe langa gradinile care radeau de fericire si a racorire, in casa ei de pe deal ( la propriu). Ne+a dus pana la in fata portii catelusa ei Winnie sau altfel spus „comitetul de intampinare”, care ne+a poftit politicos inautru iar ea a plecat pe ulita dupa alti musafiri, care trebuiau sa soseasca de la Copsa Mare.

Stiam ca vrem sa luam dulceata, auzisem si gustasem din ea, insa in momentul in care am intrat in curte, totul s+a deschis, gradina, plina de legume si fructe, care stateau sa fie pregatite cum se cade de catre Anca, de cresterea si ingijirea lor ocupandu+se sotul Ancai, Charlie, un francez care s-a indragostit de Saschiz si a hotarat sa dea Franta pe Romania.

Casa de pe Deal, nu este doar un nume care pare frumos pentru un brand, este chiar casa in care locuiesc cei doi, si pe care Anca a mostenit+o de la bunicul ei, iar strada pe care este amplasata se numeste chiar asa „ Pe deal”. In anul 2010 au primit autorizatie pentru atelierul lor caruia ii spun „uzina”, unde produc acum cateva mii de borcane de dulceata, muraturi, siropuri si alte bunatati. In 2009, putin mai devreme, obtinusera pentru reteta lor de muraturi picante, reteta pe care Anca a mostenit-o de la mama ei, atestatul de produs traditional.

Cand vine vorba insa despre dulceata de lapte si alte bunatati, Casa de pe Deal se lauda cu retete unice la noi. Muraturile picante ale mamei au ramas inca in preferintele lor, insa s-au adaugat si cateva retete noi frantuzesti, printre care dulceata de lapte, reteta aduca din Normandia de asociatul lor Christophe. Anca spune ca sunt primii din Romania care au facut-o, denumirea in limba franceza fiind Confiture de lait, insa ea inseamna mult mai mult.( spune Anca). Ea poate fi consumata ca desert, si in diverse combinatii : cu biscuiti, cu clatite, ca topping pentru inghetata, sau se poate turna pe blat de prajituri. Fiecare cum prefera, mai spune Anca.

 

Pe langa dulceata de lapte, cei doi mai au in protofoliu, dulceata de ceapa cu vin, mai bine spus confiata cu vin rosu, iar in fiecare an isi propun sa aduca retete frntuzesti inedite. Insa in proportie de 90% retetele pe care le pregatesc sunt locale, adunate de la mama, bunica, matusile, vecinele, surorile,prietenii si amicii lor.

 

Din categoria bun, curat, romanesc, la Casa din Deal, se lucreaza cu materie prima de la propria ferma si mai apoi de la furnizorii locali. Pentru ca fac parte din organizatia Slow Food ( organizatie care se afla sub patronajul Printului Charles )respecta principiile ei de hrana buna, curata, corecta, etc. Si pentru ca ei cred foarte mult in bagatiile noastre ca natie si loc, se straduiesc sa promoveze cat pot de mult produsele locale romanesti pentru sustinerea economiei locale.  L-au cunoscut personal pe Printul Charles, al Marii Britanii, au o foarte frumoasa relatie de parteneriat cu toti ceilalti competitori locali.

Pe Anca si pe sotul ei, ii gasesti mai tot timpul acasa, pentru ca daca lipsesc mai mult de 2, 3 zile”  nu are cine se ocupa de treburile casei, si nici nu are cine prepara bunatatile” spune Anca zambind. In plus prezenta la targuri, necesita costuri in plus care uneori nu sunt justificate.  Asa ca mai bine cei care vor sa deguste sunt invitatia la Casa de pe Deal, din Saschiz, unde pot vedea si micul lor atelier, in care se produc bunatatile. Daca nu cealalta alternativa este magazinul on line http://www.casadepedeal.com/magazin/

Si daca sunt doritori sa petreaca cateva zile, casa de la nr 206 se poate inchiria, atat pentru straini cat si pentru cei care vor sa gaseasca putina liniste, si sa se bucure de lumina blanda a Saschizului.

Anca si Charlie au un chef de viata molipsitor si un optimism pe care vor sa il insufle si celor care doresc sa inceapa o afacere ca a lor. Nu cantitatea este baza si calitatea indiferent de cate produse au in plan sa produca in anii viitori. Isi doresc insa sa dezvolte zona la nivel de turism rural, zona care le este atat de draga, pentru ca tot mai multi sa cunoasca traditiile si autenticitatea Saschizului.