Oameni de isprava

Descopera povestile oamenilor deosebiti care,
prin munca si pasiunea lor, au reusit sa-si puna tara in valoare.

România nu duce lipsă de oameni de ispravă, personaje frumoase care își pun țara în valoare prin activitățile și prin acțiunile pe care le întreprind. Despre mulți dintre ei nu vom ști niciodată nimic, pentru că ei nu sunt promovați de mass-media. Noroc cu internetul! Deoarece, dacă e să te iei numai după cine face rating în televiziunile din România, nu am fi aflat niciodată că, la nici 40 de kilometri de București, într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu cu o Deltă în care-și dau vara întâlnire nenumărate stoluri de păsări călătoare, se află un personaj, nici prea tânăr, nici prea bătrân, nici prea bogat dar nici sărac, cu drag de istorie și de meleagul natal, care a decis că locul copilăriei sale, o mlaștină fără vestigii istorice, dar cu un trecut tumultuos, merită să devină un tărâm de poveste.

Am simțit dintotdeauna că locul copilăriei și vieții mele, prin istoria de secole și prin frumusețea sa nebănuită, poate sta alături de cele mai frumoase atracții turistice de pe tot globul pămânesc”. Acesta este crezul inginerului Gelu Palamaru, proprietarul celui mai dezvoltat și mai frumos centru turistic din satul Comana, județul Giurgiu. „Unii joacă la ruletă. Eu, însă, am investit în noroaie și pot să vă spun că este foarte greu să investești în noroaie”, le-a povestit Gelu Palamaru invitaților primei întâlniri din seria „Împreună punem țara în valoare”, care a avut loc pe 30 octombrie la Casa Comana.

Iar pentru ca această mlaștină să devină complexul turistic de astăzi, Gelu Palamaru a muncit neobosit, timp de două decenii. Întregul complex se întinde acum pe 20 de hectare de teren, spațiu care era, la începuturi, o zonă în care sătenii din Comana aruncau leșurile animalelor. Acum, fosta groapă insalubră a devenit o zonă de refugiu pentru orășenii dornici să petreacă o zi în natură, să guste mâncăruri tradiționale, să cunoască tainele Deltei Neajlovului sau chiar să ascute povești spuse de însuși Vlad Țepeș. Complexul are un parc de sport extrem, oferă călătorii pe șaua cailor lipițani, are grădină proprie prin care orășenii se pot plimba și își pot culege, contra cost, legume pentru acasă, are bărci și biciclete, dar, mai presus de orice, are oameni frumoși, dornici să ajute. „Acest loc a avut o culoare magică în sufletul meu. Nu vă puteți închipui cât este de frumos. Trebuie să trăiți aici un sezon, din iarnă până toamna târziu, ca să vedeți cât e de frumoasă mlaștina asta, delta asta. Bucovina, Banat, Maramureș, toate zonele acestea au frumusețile lor, însă frumusețea Comanei este neștiută, este ascunsă ca o Atlantidă”.

Frumos vorbește Palamaru de acest ținut aflat la nici 40 de kilometri de București, iar istoria lui îi este drag să o spună oricui dorește să asculte. Coloana vertebrală a acestui loc este, susține el, Mănăstirea Comana, clădită în 1461 de Vlad Țepeș. „Pe scurt, în 1461 Vlad Țepeș ctitorește una dintre cele două biserici pe care le-a făcut în viața lui, una la Tăpșor și una la Comana. După 137 de ani, Radu Șerban, care era din Mironești, la opt km de aici, reface vechea biserică ridicată de Vlad Țepeș. Deci la 1588 apare mănăstirea aproape în forma în care o vedem aici. Începe un secol în care Comana are cel mai frumos destin. Puțină lume știe, dar de aici a pornit, din căsătoria fiicei lui Radu Șerban cu un grec de origine bizantină, familia Cantacuzinilor munteni, descendent fiind chiar și Constantin Brâncoveanu. Acest secol îl regăsim într-o carte care se numește „Domni și Boieri”, una pe care noi ne-am ostenit să o scoatem la lumină, să o finanțăm”.

Pentru el, Comana a intrat într-o altă etapă istorică odată cu ridicarea complexului, o eră turistică, pe care o putem denumi, fără modestie, „epoca Palamaru”. O eră a cărei valoare este dată de numeroșii turiști ce o însuflețesc. Își amintește cu drag de ziua în care a avut plăcerea să vadă cum coloana de mașini pline de turiști ieșea de pe porțile satului și e mândru că el și echipa sa au atins așa o performanță. Pentru el, performanța în turism poate fi atinsă dacă vii mereu cu ceva nou, dacă ai grijă să-ți primești întotdeauna clienții cu zâmbetul pe buze, dacă ai personal calificat și dacă știi și poți să inovezi. Anual trebuie să le oferi turiștilor ceva nou. De exemplu, Palamaru le va oferi turiștilor care-i vor călca pragul anul viitor o experiență de neuitat pe apă. Va cumpăra o ambarcațiune cu care își va plimba clienții prin valurile Deltei Neajlovului. Îi va duce la cherhanaua Delta Neajlovului și la Muzeul Pescarilor, pe care acum îl ridică în satul vecin Comanei „Am reușit să adun o echipă extraodinară. Fără acești oameni, totul rămânea doar o poveste, singur nu aș fi putut face atâtea. Îmaginați-vă că oamenii au crezut în nebunia mea. Am reușit să construim aici când nu era nimic. Nu vă puteți imagina că am săpat trei ani de zile ca să asanăm această mlaștină, unde era, de fapt, o mizerie, erau toate animalele moarte din sat adunate. Și pădurea a trebuit adusă la standarde de excelență și pentru ea au muncit colegi mei, oameni simpli, din Comana, din Giurgiu, din București. Mulți dintre cei care au venit aici să ne ajute nu au mai plecat, au rămas să ne ajute și pe mai departe, s-au alăturat ca să facem excelență în turism la Comana”.