Oameni de isprava

Descopera povestile oamenilor deosebiti care,
prin munca si pasiunea lor, au reusit sa-si puna tara in valoare.

Imediat ce au trecut de pragul înțelepciunii de la 30 de ani, Ion și Dana Georgescu au luat o decizie care avea să le schimbe radical viața: cei doi tineri au renunțat la traiul în aglomerația urbană, la agitația și la stresul de pe coridoarele și din birourile corporațiilor, în favoarea unei vieți liniștite, la țară. Această schimbare abruptă a avut loc pentru că ei au avut un vis la care nu erau dispuși să reunuțe: de a ridica undeva departe de vacarmul orașului o Moară de Hârtie, un atelier al fanteziei în care să poată practica meșteșuguri peste care în goana nebună a mileniului trei s-a lăsat praful uitării.

Înainte să se reinventeze ca artizan popular, Ion a lucrat ani îndelungi în domeniul formării și al consultanței, iar Dana era consilier în resurse umane. Acum, viața lor de altădată pare doar un vis îndepărtat. Cei doi trăiesc la Comana, județul Giurgiu și fac adevărate bijuterii de hârtie, pe care o cos manual cu ustensile tradiționale. În august 2011, Ion și Dana au deschis atelierul-muzeu Moara de Hârtie, la nici trei ani după ce localitatea Comana i-a întâmpinat cu brațele deschise, ca pe niște copii rătăcitori. „De ce atelier muzeu? Pentru că am strâns într-un spațiu construit de la zero de noi, echipamente vechi care au făcut parte din istoria industriei grafice din România. Am creat trei ateliere, facem hârtie manuală așa cum se făcea pe vremuri, tipărim cu tipar înalt cum se făcea pe vremuri de la Gutenberg încoace până acum 20-25 de ani, și legăm, coasem cărțile cu mâna, foaie cu foaie, fascicul cu fascicul”, povestește cu mândrie Ion.

Trecerea de la oraș la sat nu a fost grea, chiar dacă Dana și Ion sunt deja la a doua generație crescută pe asfaltul încins și zgomotos al orașelor. Uneori, spune chiar Ion, se amuză alături de soția sa, făcând analogii lingvistice între numele său, Georgescu, adică la origine „fiu de muncitor al țarinei”, și noua sa viață. „Ne-am întors la dragostea dintâi a românului, pământul, cum spune și Ion”. Și, chiar dacă este conștient de faptul că mediul rural este un dezastru, că sunt puține sate în România care sau avut oportunitatea să aibă un pol de creștere în jurul căruia să se concentreze inițiative frumoase, ca ale lor, Ion și Dana investesc în continuare timp, bani și dragoste în proiectul Moara de Hârtie dar și în noul lor proiect, Satul Meșteșugurilor. „Este un spațiu în care vom reuni șapte meșteșuguri. Vom avea și fierar, și împletitor în papură, țesătoare. Avem chiar și o moară veche de 100 de ani, adusă din Transilvania. Pariul nostru acum este simplu: dorim să dovedim că din meșteșuguri se poate trăi și în prezent dar nu dorim să păstrăm meșteșugurile așa cum erau pe vremuri, ci încercăm să luăm ceea ce este specific și util și să le aducem în contemporanietate”, explică Ion.

Pentru că, da, din punctul lor de vedere, se poate trăi din meșteșuguri chiar și în secolul XXI. Dacă sunt readuse la viață, aceste meserii uitate de mulți se pot dovedi bănoase și pot întreține familii. Iar acesta este și scopul Satului Meșteșugurilor, un spațiu deschis în care au început să construiască încă din vara lui 2014 șapte ateliere, ridicate în stil tradițional, din chirpici și cărămizi de pământ. În 2016, proiectul va fi gata și își va aștepta vizitatorii, care vor putea face mai mult decât să observe de pe margine cum se țese pânza sau cum se bate fierul, vor fi invitați să participe activ în procesele de creație, așa cum se întâmplă acum la Moara de Hârtie, unde vizitatorii, în proporție de 70% copilași, își pot confecționa singuri semne de carte, invitații sau chiar carnețele.